SRI, scutul tăcut al democrației: cum ne-au salvat serviciile de inteligență de o Românie în genunchi

Călin Georgescu și George Simion au fost doar vârful vizibil al unui iceberg construit strategic de ani de zile. În spatele lor – interese ostile, canale de propagandă și rețele cu legături GRU. România a scăpat de prăbușirea în haos nu întâmplător, ci datorită unei acțiuni bine calibrate a Serviciului Român de Informații și a altor structuri din comunitatea națională de informații. Este momentul ca aceste instituții să primească recunoașterea meritată.

O amenințare reală, dar neutralizată la timp.

În 2024, România a trăit o criză politică atipică, în care pericolul nu a venit din stradă, ci de la televizor și din social media. Sub masca „salvatorilor națiunii”, Călin Georgescu – fost colaborator ONU cu viziuni autarhice și simpatii legionaroide – și George Simion – lider populist cu retorică anti-UE și conexiuni opace – au fost aproape de o ascensiune instituționalizată.

Mulți au crezut că doar presiunea publică i-a oprit. Realitatea este mai profundă: intervenția discretă, dar fermă, a SRI și a altor structuri din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională a fost decisivă. Campanii de dezinformare au fost demontate în fază incipientă, rețelele de influență cartografiate, iar consultările cu liderii politici au fost esențiale pentru a preveni cooptarea acestor personaje în structuri de putere.

Infiltrările GRU: realitate, nu conspirație

Surse din zona de securitate susțin că, în ultimii ani, România a fost ținta mai multor operațiuni coordonate de Direcția Principală de Informații a armatei ruse – GRU, cu obiective clare:

Penetrarea mediului politic prin intermediul unor figuri „naționaliste” anti-occidentale, pregătite să pună sub semnul întrebării parteneriatele strategice ale României;

Finanțarea și ghidarea unor ONG-uri, „think tank”-uri și canale media obscure care promovau teze ale propagandei rusești;

Contacte cu afaceriști locali vulnerabili sau interesați în spălare de capital prin scheme imobiliare sau energetice.

SRI – în colaborare cu partenerii euro-atlantici – a identificat aceste încercări, le-a documentat și, în unele cazuri, a facilitat sancțiuni sau măsuri legale. Faptul că nu s-au soldat cu scandaluri publice majore este dovada eficienței, nu a absenței acțiunii.

Falsul mesianism și războiul informațional

Călin Georgescu și George Simion nu au apărut întâmplător. Ei sunt rezultatul unui model testat și promovat de Moscova în mai multe țări: „falsul profet” antisistem, care se prezintă ca răspuns la corupție, dar aduce cu sine rețeta disoluției statului. Din fericire, România a avut anticorpi – și la nivel civic, și în zona de intelligence.

SRI a monitorizat atent aceste fenomene, a tras semnale de alarmă și a construit – alături de partenerii strategici – o capacitate de reziliență care, în final, a făcut diferența. Dacă în 2015 eram o țintă pasivă, în 2025 suntem un actor vigilent, cu un sistem de apărare informațională tot mai sofisticat.

Ce urmează?

Eficiența SRI nu trebuie să ne adoarmă vigilența. Dimpotrivă, lecția Georgescu–Simion arată că:

• propaganda nu doarme niciodată;
• rețelele subversive se adaptează și se reinventează;
• următorul „lider providențial” poate fi deja în pregătire.

De aceea, este esențial ca serviciile de informații să primească nu doar recunoaștere, ci și resurse și libertatea de a acționa în limitele legii, pentru a preveni noi tentative de destabilizare. În același timp, societatea civilă, presa și mediul academic trebuie implicate într-un efort comun de educare și demascare a manipulărilor.

Concluzie: statul paralel nu e cel din basme, ci cel din spatele Georgescilor.

România a fost ținta unui atac hibrid. Dar spre deosebire de alte țări, nu am căzut. Am avut instituții funcționale, oameni bine pregătiți și o inteligență strategică reală. SRI – fără fanfară, fără populism – a fost în linia întâi. Fără ei, am fi vorbit azi despre un stat capturat de falsa „renaștere națională”, cu față eurasiatică.

Implicarea GRU și operațiuni ruse în România

1. Campanii de influență digitală orchestrate
   — Serviciile românești (SRI, SIE, MAI, STS) au identificat o operațiune de „război hibrid agresiv” rusesc, incluzând:

• 5.000 de conturi TikTok, active coordonat cu două săptămâni înainte de primul tur al alegerilor din 24 noiembrie 2024, amplificând mesajele lui Călin Georgescu .
• Rețeaua Telegram „Propagator”, cu peste 5.000 de membri, coordona postări cu #echilibrușiverticalitate folosind emoji specifici algoritmilor TikTok .
• Cheltuieli estimate la $381.000 pe TikTok, plus cel puțin $1 milion prin firmă de digital marketing din Africa de Sud („FA Agency”) cu cod sursă în limba rusă .

1. Atacuri cibernetice asupra infrastructurii electorale
   În timpul alegerilor, 85.000 de atacuri DDOS vizau AEP și STS, provenind din peste 30 de state, cu mod operare de actori statali, conform rapoartelor STS și SRI .

2. Interferențe diplomatice indirecte
   Ofițeri GRU, precum atașatul militar rus Evgheni Ignatiev, au fost suspectați că au facilitat legături cu elemente subversive locale și chiar grupări paramilitare, conform interceptărilor parlamentare și dezvăluiri Adevărul/EVZ .

Cronologia intervenției SRI și a partenerilor

• 4 decembrie 2024 –  CSAT desecretizează rapoartele care confirmă amestecul Rusiei în campania Georgescu (conturi TikTok, Telegram, atacuri cibernetice). SRI, SIE, STS și MAI detaliază natura amenințărilor hibride și comunică public prin Administrația Prezidențială .
• 6 decembrie 2024 –  CCR anulează primul tur al alegerilor și interzice participarea lui Georgescu la repetare .
• decembrie 2024 – ianuarie 2025 –  Procurorii deschid dosare penale, Georgescu contestă legal desecretizarea; influenceri și coderul Bogdan Peșchir sunt investigați .
• -martie 2025 – Călin Georgescu este adus la Parchetul General și acuzat de incitare împotriva ordinii constituționale; Kremlinul critică deciziile românești. Pleacă cu control judiciar.

Relevanță reală și lectii învățate

1. Incursiunea GRU nu a fost o teorie, ci confirmată — documentele desecretizate de CSAT (SRI/SIE) și rapoartele italiane confirmă implicarea unui actor statal rusesc în manipularea social media și infrastructurii electorale .

2. Reacție coordonată și infiltrație dejucată — SRI, STS, SIE, MAI au reacționat rapid și eficient, culminând cu anularea alegerilor și cu acțiuni legale împotriva participanților la campanie.
3. Colaborare euroatlantică — implicarea serviciilor europene (Italia, Germania) și sprijinul politic al SUA au consolidat legitimitatea măsurilor românești .

Concluzie și pași următori

SRI și partenerii au demonstrat că pot contracara amenințări hibride rusofonde.

Trebuie sporită capacitatea de detectare a rețelelor false, digital marketingului ostil și atacurilor cibernetice.

Este vitală colaborarea cu agenții internaționale și implicarea societății civile în educarea și conștientizarea publicului.

foto – digital vector creative PRESSCONNECT