Timp de 18 de ani, directorul SPP, Lucian Pahonțu, nu a primit din partea CNSAS o decizie privind calitatea de lucrător al Securității. Snoop dezvăluie cum a fost posibil, după ce Recorder a arătat că generalul a făcut parte din forțele de represiune trimise de Nicolae Ceaușescu la protestele din decembrie 1989 și a fost implicat în Mineriada din iunie 1990.
- Verificarea CNSAS a fost îngreunată chiar de generalul Pahonțu, care nu a depus niciodată declarația pe proprie răspundere prin care să-și asume că nu a fost lucrător sau colaborator al Securității, o condiție obligatorie pentru cercetarea din oficiu CNSAS. SPP trebuia să o trimită din 2008, conform legii.
- Deși lipsa declarației a împiedicat verificarea din oficiu, aceasta a început la cererea unei persoane fizice. Cercetarea durează de 18 ani, pentru că presupune verificări în arhivele altor instituții, care nu trimit mereu informațiile. Legea nu spune ce autorități ar trebui să aplice sancțiuni și nici nu le oferă. „Ai epoci în care îți smulgi cu forcepsul fiecare hârtiuță”, spune o sursă din CNSAS.
- Cel mai longeviv șef de serviciu secret, Lucian Pahonțu, a fost numit în funcție de fostul președinte Traian Băsescu în decembrie 2005 și a fost păstrat ulterior de Klaus Iohannis și de Nicușor Dan, chiar și după ce a trecut în rezervă, în noiembrie 2024, la vârsta de 60 de ani.
- „Sentimentul general era că totul era sub lupa lui Pahonțu”, care „știa ce nu știa nici CIA”, spune, pentru Snoop, un fost consilier prezidențial. Am discutat cu mai multe surse care au trecut pe la Cotroceni și cu foste cadre din SPP care l-au cunoscut pe Pahonțu.
- Nici generalul Pahonțu, nici SPP nu au răspuns întrebărilor Snoop. Dar instituția ne-a asigurat că respectă legea.
UPDATE 27 august: După solicitările Recorder și Snoop la CNSAS, instituția a cerut din nou informații despre activitatea generalului Lucian Pahonțu, de la MAI, MApN și SRI.
Pentru a înțelege cum a putut Lucian Pahonțu să conducă SPP timp de două decenii fără ca CNSAS să-i clarifice trecutul, trebuie să ne întoarcem în timp.
Suntem la începutul lui 2008. Tocmai ce a intrat în vigoare noua Lege privind deconspirarea Securității.
Directorul SPP Lucian Pahonțu, aflat deja de doi ani în funcție, se află pe lista persoanelor care trebuie verificate „din oficiu, cu prioritate” de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), pentru a se stabili dacă a fost sau nu lucrător sau colaborator.
Verificarea este cu atât mai importantă cu cât numele lui Pahonțu fusese deja asociat în spațiul public cu fosta Securitate.
În decembrie 2005, când a fost numit de președintele Traian Băsescu director SPP, Pahonțu era deja absolvent al Facultății de Arme Întrunite, din cadrul Universității Naționale de Apărare „Carol I” și doctor în Științe Militare.
Într-un interviu recent pentru Recorder, Băsescu a spus că l-a numit pe Pahonțu la propunerea unui „semi lider PDL”. Dar presa a vuit la acel moment că propunerea numirii lui Pahonțu a venit de la ministrul de Interne Vasile Blaga (PDL), la sugestia generalului Anghel Andreescu, fost șef SPP și fost superior al lui Pahonțu în Jandarmerie. Andreescu este și nașul său de cununie, conform presei și a două surse Snoop, care au lucrat în SPP.
Snoop nu a reușit să-l contacteze pe Anghel Andreescu până la publicarea acestui material.
„Revoluția SPP”
La scurt timp după numirea lui Lucian Pahonțu, în 2005, SPP a trecut printr-o restructurare amplă, de sute de persoane, descrisă de presa vremii drept o „epurare”, care să facă loc oamenilor aduși de Pahonțu din Jandarmerie, unde a ocupat mai multe poziții de-a lungul anilor înainte de a ajunge la SPP.
„Dacă avem condițiile de pensionare, (…) s-a spus verbal că ar fi mai bine să plecăm, pentru că vrea să-și aducă oamenii lui de la Jandarmerie”, spune pentru Snoop un fost angajat SPP, care s-a retras atunci ca să evite „o activitate sub presiune nejustificată”.
„Au ajuns în SPP cadre care toată viața lor de militar au aranjat garduri, au bătut demonstranți și mineri, au asigurat ordinea pe stadioane”, se arăta într-un memoriu numit „Armaghedon”, trimis presei și președintelui Băsescu. Mai târziu, chiar SPP avea să confirme că 35% dintre cadrele noi aduse proveneau din MAI.
În 2007, ofițerul superior SPP Mircea Găinușă îl avertiza, printr-o scrisoare, pe președintele Traian Băsescu, că printre noile cadre ale instituției s-ar afla foști ofițeri ai Securității.
Chiar adjunctul lui Pahonțu, generalul Alexandru Burian, confirma atunci pentru ziarul Ziua că „2,5% din cadrele SPP provin din fostele structuri ale DSS”, iar „40% dintre aceştia au fost ofiţeri activi ai Securității, înainte de ‘89”.
Suspiciunile din trecut
De-a lungul celor 21 de ani, de când Pahonțu a fost numit la conducerea SPP, au planat mereu suspiciuni asupra legăturilor sale cu fosta Securitate. Astăzi ele au devenit o certitudine.
Investigația Recorder confirmă că, între 1987 și 1990, Lucian Pahonțu a fost comandant de pluton în cadrul Trupelor de Securitate, la UM 0305 de la Băneasa. Din 1986, Comandamentul Trupelor de Securitate se subordona direct Departamentului Securității Statului (DSS), cea mai temută structură din perioada ceaușistă. Potrivit investigației, generalul Vasile Milea, unul dintre cei mai puternici oameni în stat în ultimul deceniu al dictaturii ceaușiste, era unchiul său.
Contactat de Snoop, fostul cadru SPP, Mircea Găinușă, susține că Pahonțu s-a specializat în Transmisiuni într-o clasă a Ministerului de Interne (respectiv DSS), chiar dacă Școala de Ofițeri Activi din Sibiu, pe care a urmat-o înainte de ‘89, era oficial subordonată MApN.
Acolo, Pahonțu s-a specializat în comunicații militare, dar ar fi învățat și „activități specifice securității: tehnica de bruiaj, de filaj, interceptarea telefoanelor și tehnici operative de montare a aparatelor de ascultare”, spunea Găinușă într-un interviu din România Liberă, din 2007.
Pahonțu a respins acuzațiile la acea vreme și le-a catalogat drept „o răzbunare personală”.
Contactat de Snoop la începutul săptămânii, Traian Băsescu a refuzat o discuție despre șeful SPP. Ne-a transmis însă prin sms: „Dacă aveam ceva să-i reproșez, îl dădeam afară!”
Ieri, după apariția investigației Recorder, și-a schimbat total opinia: „O mare surpriză pentru mine. Ar trebui să-și piardă funcția”, a spus el pentru HotNews.
Declarația care lipsește de 18 ani
În ciuda tuturor acestor suspiciuni, verificarea lui Pahonțu de către CNSAS nu începe „cu prioritate”, în 2008, așa cum prevede noua Lege privind deconspirarea Securității.
Motivul?
Instituția poate demara verificarea din oficiu doar dacă Pahonțu depune o declarație pe proprie răspundere, impusă de lege, potrivit răspunsului primit de Snoop de la CNSAS.
Prin aceasta, șeful SPP ar trebui să-și asume, sub sancțiunea falsului în declarații, dacă a fost sau nu lucrător sau colaborator al Securității.
| O declarație care se dovedește ulterior neconformă cu realitatea nu atrage automat răspunderea penală. Istoricul CNSAS Mădălin Hodor explica, pentru Europa Liberă, că falsul poate fi reținut dacă persoana are deja un verdict definitiv de colaborare cu Securitatea și declară, cu rea-credință, contrariul.
Așa a fost clasat dosarul lui Dan Voiculescu, pentru fals în declarații, în 2013. Deși declarațiile pe proprie răspundere par formale, „sunt foarte necesare” pentru activitatea de cercetare a CNSAS, subliniază o sursă din interiorul instituției. |
Declarațiile șefilor de servicii și ale adjuncților lor trebuie depuse la „șeful instituției din care fac parte”, conform legii. Adică generalul Lucian Pahonțu trebuia să depună declarația la directorul SPP Lucian Pahonțu, în 30 de zile de la numirea în funcție, spune legea.
Chiar dacă Pahonțu era deja în funcție de doi ani, la momentul adoptării legii, aceasta prevede că declarația se depune inclusiv pentru funcțiile aflate deja în exercițiu.
Au trecut 18 ani de la adoptarea legii.
Declarația nu a ajuns nici astăzi la CNSAS, potrivit unui răspuns din luna august al președintelui instituției, Constantin Buchet.
Cu fiecare nou mandat prezidențial, SPP a avut ocazia să intre în legalitate. Mai ales că CNSAS trimite adrese cel puțin înaintea fiecărui ciclu electoral „tuturor structurilor ierarhice piramidale despre necesitatea transmiterii” declarațiilor, se precizează în răspunsul primit.
| Verificările adjuncților SPP
Pentru doi dintre adjuncții lui Lucian Pahonțu de-a lungul anilor – Gabriel Crețu și Alexandru Burian – verificările au început tot la cerere, la nouă luni de la adoptarea Legii privind deconspirarea Securității. S-au finalizat în doi ani, cu adeverințe de necolaborare. Adjunctul lui Lucian Pahonțu din prezent, Daniel Ion Bălașa, a fost verificat cu șapte ani înainte de a ajunge la SPP, în 2009, la cererea ANI, pentru postul de vicepreședinte pe care-l ocupa. Trebuia reverificat la preluarea funcției din SPP, conform legii. |
<
p class=”wp-block-paragraph”>SPP nu specifică ce instituții, însă știm că CNSAS nu a transmis nicio decizie până la această dată.
Nerespectarea obligației de a depune declarația atrage „răspunderea penală, civilă, administrativă sau disciplinară”, spune legea.
Nu precizează însă și ce instituție e responsabilă să ia acțiune. „Unde legea nu distinge, inițiativa nu ne poate aparține”, arată CNSAS lacunele în reglementare.
