De câteva luni, la Bran se desfășoară o confruntare discretă, dar cu mize economice și sociale uriașe. Actorii principali nu sunt nici primăria, nici marii operatori de turism, ci un ONG brașovean – ASUM – care a lansat o avalanșă de solicitări, sesizări și plângeri legate de activitățile de turism extrem din zonă. În spatele discursului public despre „protecția mediului” și „siguranța turiștilor” se conturează însă o altă poveste: aceea a unei încercări de a redesena harta economică a Branului, prin eliminarea unor concurenți incomozi și reorientarea fluxului turistic.
Acest articol este o continuare firească a primei noastre anchete pe subiectul presiunilor puse asupra activităților montane din zona Branului, unde am arătat că ONG-uri cu profil ecologist, aparent preocupate de mediu, pot funcționa și ca instrumente pentru interese private sau grupuri de influență locale.
Branul, între turism clasic și turism extrem
Branul a fost mult timp sinonim cu turismul cultural și rural: castelul, tradițiile, pensiunile pitorești. În ultimul deceniu însă, zona a cunoscut o explozie de activități de turism extrem și sporturi montane: off-road cu ATV-uri și Can-Am-uri, zboruri cu parapanta, escaladă, trasee de mountain-bike, drumeții organizate.
Aceste inițiative au atras un segment tânăr, internațional, și au diversificat oferta turistică. Consecința? Pensiunile au rămas ocupate mai multe luni pe an, nu doar în perioada clasică a sărbătorilor. În plus, localnicii au început să beneficieze direct de fluxurile financiare generate de turiștii activi: închirieri, ghidaj, transport, servicii auxiliare.
Astăzi însă, mulți operatori se plâng că pensiunile sunt din ce în ce mai goale, iar presiunea vine exact de unde nu se așteptau: ONG-ul ASUM.
Tactica presiunii: cereri peste cereri
Din documentele consultate reiese că reprezentanții ASUM au trimis în ultimele luni zeci de solicitări către Primăria Bran, Consiliul Județean Brașov și Garda de Mediu. Tonul lor este aparent tehnic: solicită detalii despre autorizații, despre reglementări, despre respectarea normelor de siguranță sau despre câte amenzi s-au dat unui anumit operator.
Un element intrigant apare însă constant: ONG-ul cere acces la informații privind cuantumul amenzilor aplicate operatorilor din domeniul turismului extrem. Oficial, se invocă „transparența”, dar în realitate aceste date pot fi folosite pentru a identifica punctele vulnerabile ale concurenței și pentru a construi campanii de denigrare.
citește si
Cei mai afectați sunt ghizii independenți și centrele de sport extrem, două dintre acestea fiind conduse de tinere antreprenoare care au investit serios în echipamente moderne și în promovarea internațională a Branului.
La Bran se aplică dubla măsură. Nicolae Răzvan Bujdoiu, directorul trustului media REALITATEANEWS spune – „mă gândesc cum să teleportez acest Can Am către o proprietate pe care o avem in Sohodol. Soluția este foarte simplă. Vom ataca in contencios administrativ aceasta hotărâre a consiliului local si vom pune in parbrize badge-uri de presă – ACCES LIBER – REUTERS | AL JAZERRA | REALITATEANEWS si PRESSCONNECT. Vom dona polițiștilor care, pe surse aflăm, reacționează la butoanele unora și altora, câte un exemplar din Constituția României aducându-le aminte ca este Legea suprema a țării, nu HCL.”
foto: PRESSCONNECT.MD | REALITATEANEWS.RO – Nicolae R. BUJDOIU – director PRESSCONNECT REALITATEANEWS
Mai grav, printre țintele vizate direct de ASUM se numără și una dintre bazele aparținând trustului PRESSCONNECT REALITATEANEWS, care în ultimii ani a devenit un reper în organizarea de evenimente outdoor și de promovare a turismului montan responsabil. Această dimensiune transformă conflictul dintr-un simplu diferend local într-o confruntare cu implicații mediatice și economice majore.
Cui îi folosește blocarea turismului extrem?
foto: PRESSCONNECT.MD | REALITATEANEWS.RO – ag. Floreșteanu Alexandru
Aparent, ONG-ul dorește să „protejeze mediul”. În realitate, surse locale vorbesc despre două direcții de interes:
- Interese imobiliare și hoteliere – Blocarea turismului extrem ar goli pensiunile mici și mijlocii, facilitând concentrarea fluxului turistic către câteva unități mari, cu investitori „din umbră”.
-
Monopolizarea serviciilor de agrement – În contextul în care doar două baze conduse de femei atrag majoritatea turiștilor de turism extrem, eliminarea lor – inclusiv a celei deținută de PRESSCONNECT REALITATEANEWS – ar lăsa teren liber pentru alte grupuri să preia controlul asupra ofertei.
Un semnal clar vine chiar din agenda publică a ASUM: ONG-ul nu se limitează la sesizări generale, ci insistă obsesiv pe activitățile care generează cel mai mult cash în turismul extrem – ATV-urile, Can-Am-urile.
Impactul asupra comunității. Efectele acestei presiuni se simt deja. Mai mulți operatori au redus activitățile sau au amânat investițiile. Pensiunile resimt direct scăderea fluxului de turiști, iar localnicii se tem că Branul ar putea pierde exact segmentul de piață care asigura o creștere constantă în ultimii ani.
„Ne trezim cu turiști mai puțini, iar cei care vin stau mai puține zile și cheltuie mai puțin. Fără turism extrem, Branul revine la vechiul model: weekenduri pline și luni întregi de gol”, spune un proprietar de pensiune.
ASUM se prezintă ca un apărător al mediului și al legalității. Dar din analiza documentelor și a contextului local, reiese o realitate mai complexă: ONG-ul pare să funcționeze ca instrument de presiune pentru a remodela piața turistică din Bran.
Faptul că în vizorul ONG-ului intră inclusiv o bază a trustului PRESSCONNECT REALITATEANEWS confirmă că nu vorbim doar despre un conflict punctual, ci despre o strategie mai amplă, în care eliminarea unor jucători-cheie din turismul extrem ar rearanja radical echilibrul media și economic al zonei.
Întrebarea esențială rămâne: cui folosește scoaterea Branului de pe harta turismului extrem? Comunității locale, care trăiește din turism? Sau unor grupuri de interese care mizează pe prăbușirea pensiunilor independente și pe reconfigurarea fluxului financiar?
Branul riscă să piardă nu doar turiștii pasionați de adrenalină, ci și imaginea unei destinații moderne, capabile să îmbine tradiția cu aventura. Și dacă până acum conflictul părea doar birocratic, devine tot mai clar că în spatele solicitărilor repetate ale ONG-ului ASUM se află un proiect de influență economică și de eliminare a concurenței, sub masca nobilă a „protecției mediului”.
va urma
