de [Nicolae Răzvan Bujdoiu], PRESSCONNECT | 2 iunie 2025
În ultimele săptămâni, avertismentele privind posibila folosire a unei arme nucleare tactice de către Rusia în Ucraina au trecut de la ipoteze teoretice la temă centrală în discuțiile NATO. Pentru România, aflată în imediata vecinătate a conflictului, întrebarea nu mai este „dacă”, ci „ce facem dacă se întâmplă?”
Potrivit generalului (r) Ben Hodges, fost comandant al forțelor americane în Europa, „dacă Rusia folosește o armă nucleară, răspunsul NATO nu va fi unul nuclear, dar va fi devastator. Rușii știu asta” (interviu pentru Der Spiegel, mai 2024).
Dar ce înseamnă, concret, un astfel de scenariu pentru România?
Scenariul „Roșu”: Atac nuclear tactic în sudul Ucrainei
Conform unor surse diplomatice consultate de PRESSCONNECT, cel mai analizat scenariu în acest moment este o lovitură nucleară tactică asupra unei ținte militare din sudul Ucrainei, aproape de linia frontului — posibil în regiunea Odesa sau Zaporojie. Într-o astfel de eventualitate, România ar putea fi expusă indirect la:
- contaminare radioactivă transportată de vânt,
- fluxuri masive de refugiați,
- panică generalizată și atacuri cibernetice asociate.
Reacția oficială: ce face statul român?
Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a declarat recent:
„România este complet integrată în planurile de apărare ale NATO. Avem capabilități de detecție, de reacție rapidă și planuri de protecție civilă activate în cazul unor incidente nucleare” (interviu Digi24, aprilie 2024).
Pe plan intern, următoarele măsuri pot fi declanșate în decurs de ore:
- activarea centrelor județene de urgență;
- emiterea de alerte RO-ALERT și ghiduri pentru populație;
- distribuirea pastilelor de iodură de potasiu (doar la ordinul autorităților);
- crearea unor coridoare speciale pentru eventualii refugiați iradiați.
Monitorizare radioactivă și vulnerabilitatea granițelor.
Agenția Națională pentru Protecția Mediului are capacitatea de a monitoriza în timp real orice modificare în nivelurile de radiație. În 2022, imediat după atacul asupra centralei de la Zaporojie, autoritățile române au activat rețeaua de stații mobile de detecție gamma și au transmis date direct către Bruxelles și Viena.
Potrivit colonelului (r) Valeriu Gheorghiță, fost coordonator al campaniei de vaccinare, „în cazul unui nor radioactiv, populația trebuie să stea în adăposturi sau în spații etanșe cel puțin 24-48 de ore, cu sisteme de ventilație oprite și surse proprii de apă și alimente.”
Românii între panică și nepăsare: ce trebuie făcut?
Un sondaj realizat de CURS în mai 2025 arată că 62% dintre români nu știu ce să facă în cazul unui incident nuclear și doar 11% dispun de un kit de urgență.
PRESSCONNECT vă reamintește pașii esențiali:
Urmăriți doar surse oficiale: DSU, MApN, ANM, MAE.
Nu luați iod preventiv — poate fi periculos. Administrați doar la indicația medicului sau a autorităților.
Stați în interior, în zone cât mai adânci ale clădirii (ideal subsol).
Pregătiți un minim de provizii: apă, conserve, lanternă, radio pe baterii, medicamente.
O decizie globală, cu ecou direct la granița noastră
Potrivit CNN, SUA și partenerii europeni au transmis prin canale diplomatice că o lovitură nucleară va atrage un „răspuns convențional masiv” împotriva forțelor ruse din Ucraina, Crimeea și Marea Neagră.
Pentru România, aflată la doar câteva sute de kilometri de potențiala zonă zero, implicațiile sunt uriașe — nu doar strategice, ci și umane.
„România este o țară de graniță. Suntem scut și punte. Fie că ne place sau nu, suntem în prima linie”, spune un oficial NATO sub protecția anonimatului.
Între responsabilitate și luciditate.
Un atac nuclear în Ucraina nu este o condamnare pentru România, dar nici un detaliu izolat de pe hartă. Este un posibil cutremur strategic, cu replici directe asupra securității noastre. Iar reacția noastră – ca stat, ca societate, ca indivizi – poate face diferența între haos și control.
PRESSCONNECT va urmări în continuare evoluția situației. Pentru informații verificate, rămâneți alături de noi.
